Iubitorii cafelei serbeaza, in fiecare an, de 1 octombrie, Ziua Internationala a cafelei. Traditia a pornit odata cu anul 2015 si este un moment pentru ca toti cei implicati in procesul de producere a cafelei – de la fermier la consumator – sa gaseasca solutii pentru asigurarea viitorului cafelei.
Te-ai intrebat vreodata ce etape traverseaza boabele de cafea pana sa se transforme in delicioasa licoare atat de iubita la nivel mondial?
Sunt sapte etape in procesul de realizare a cafelei, pornind de la boaba de cafea si pana la lichidul revigorant din ceasca: culegerea boabelor de cafea, apoi, spalarea, uscarea, separarea boabelor in functie de marime si calitate, prajirea acestora, degustarea cafelei propriu-zise (cupping coffe) pentru evaluarea profilului de aroma al acesteia in functie de dulceata, aciditate, senzatia produsa in cavitatea bucala, echilibru si aroma, si in cele din urma, savurarea unei cafele.
Mai departe nu credem ca este cazul ce fel de forma poate lua cafeaua. Va spunem doar ca preferam in mod normal cafeaua la filtru, insa nu am spune nu la cafeaua capsule, 2 capsule cafissimo fiind ideale de a ne mentine atenti.
Din Etiopia, in intreaga lume
Etiopia ar fi locul de nastere al arborelui de cafea si al culturii de cafea. Astazi, arborele de cafea este cultivat in peste 70 de tari, in principal in America Latina, Asia de Sud si Sud-Est, precum si in Africa.
Kaldi, un tanar pastor de capre din Etiopia secolului al IX-lea, a descoperit efectele energizante ale cafelei cand si-a vazut caprele sarind atat de frenetic incat pareau ca danseaza. Pastorul a facut legatura intre comportamentul neobisnuit al caprelor si faptul ca mancasera niste fructe rosii dintr-un mic arbust, noteaza Historia.
Kaldi a povestit intamplarea staretului unei manastiri, iar acesta a venit cu ideea de a praji si fierbe apoi fructele rosii, pentru a face o bautura. A aruncat fructele in foc si atunci a fost pentru prima data cand aroma inconfundabila a ceea ce numim astazi cafea a invadat aerul noptii. Boabele prajite au fost macinate si dizolvate in apa fierbinte: asa s-a facut prima ceasca de cafea din lume.
O alta legenda spune ca, de fapt, cafeaua a fost descoperita pentru prima data de un seic pe nume Omar, discipol al misticii sufiste. Aflat in exil, Omar, care era renumit pentru capacitatea sa de a vindeca bolnavii prin rugaciune, a locuit intr-o pestera.
Flamand fiind, intr-o zi Omar a gasit niste fructe rosii pe care a vrut sa le manance, dar i s-au parut amare. Le-a prajit, dar asta le-a facut si mai tari. In cele din urma, a incercat sa le fiarba, rezultand un lichid maroniu parfumat care, intr-o clipa, i-a oferit o energie nefireasca, ce i-a permis sa ramana treaz zile intregi.
Descoperirea lui a avut un asemenea succes, incat i s-a permis sa se intoarca acasa, in orasul Mocha, unde a fost ridicat la rangul de sfant, in timp ce cafeaua a inceput sa se raspandeasca in intreaga lume araba.
Oricum ar fi fost, cele mai timpurii dovezi credibile despre cultivarea plantei de cafea si utilizarea boabelor pentru consum apar in manastirile sufite din Yemen, la mijlocul secolului al XV-lea. Calugarii foloseau bautura pentru a-si prelungi timpul de devotiune.
De asemenea, era recunoscuta ca un inhibitor al apetitului in perioadele de post. De aici, traducerile manuscrisului lui Al-Jaziri urmaresc drumul cafelei din Yemen spre celebrele Mecca si Medina, iar mai apoi spre cosmopolitele orase orientale Cairo, Bagdad, Damasc, Alep, Constantinopol si Istanbul.
Din Orientul Mijlociu, popularitatea cafelei s-a raspandit curand prin Balcani, Italia si apoi in restul Europei – spre Est, pana in Indonezia si apoi spre Vest, pana in America.
Nu stiai despre cafea ca…
Cafeaua este cea mai populara bautura din lume dupa apa. O ceasca de cafea pe zi protejeaza ficatul de boli grave ca ciroza sau cancerul. In forma sa pura, cafeina este o pudra alba, cristalina.
Marele scriitor Honore de Balzac bea aproximativ 40 de cafele pe zi. Beethoven era de-a dreptul fascinat de cafea si numara cate 60 de boabe pentru a-si pregati o singura ceasca de cafea perfecta. Cafeaua prajita mai tare contina mai putina cofeina decat cafeaua prajita putin.
Cafeaua cea mai scumpa si rara se numeste Kopi Luwak si se obtine din excrementele unei specii de maimute. Mai exact maimuta mananca boabele unui anumit tip de arbore care sunt supuse unui interesant proces de transformare in laboratorul digestiv al animalului. Rezultatul, prelucrat la randul lui, costa 500 euro/kg, insa anual se aduna doar 50 kg de Kopi Luwak.